Visul este o realitate într-un plan paralel cu al nostru, care ar putea fi descris ca fiind un univers paralel, sau un plan superior celui fizic, pe care unii îl numesc Astral. Asta are mai puţină importanţă, ceea ce este important de reţinut este că acolo timpul şi spaţiul nu mai este ca cel din planul fizic.
Spaţiul nostru tridimensional şi timpul nostru acolo sunt concentrate toate într-un punct numit continuum spaţio-temporal. În momentul în care omul visează, el accesează de fapt acel continuum spaţio-temporal şi de acolo poate să ia o scenă pentru a o trăi sau retrăi. Poate să fie o scenă din trecut sau chiar din viitor.
Am putea afirma că perioada de somn are trei etape:
Pe baza a ceea ce am afirmat mai sus, visele se pot împărţi în următoarele categorii:
Am constatat că mai mult de 60% din scenele de vis sunt de fapt retrăiri ale unor scene din trecut şi spunând asta, mă refer inclusiv (sau mai ales) la vieţi anterioare. Mulţi ar putea obiecta: “cum să fie dintr-o viaţă anterioară când eu mi-am visat prietenul cu aceeaşi înfăţişare iar casa este tot acelaşi apartament de acum”.
Aparent, obiecţiile lor ar fi îndreptăţite. Dar trebuie să ne gândim că în acel univers paralel nu mai avem ochii fizici ca aici şi că acolo simţim de fapt vibraţia persoanei respective, o vibraţie neschimbată pe parcursul tuturor existenţelor noastre, asemenea unui buletin de identitate. Iar mentalul nostru, ca să înţelegem despre ce sau despre cine este vorba, ne traduce vibraţia respectivă folosind imaginea cea mai recentă. Inclusiv casa noastră nu mai este cu acelaşi aspect fizic ci doar este “ideea de casă”. Iar de ales nu alegem la întâmplare un vis ci scene care trebuiesc reamintite în acea perioadă, probabil urmând să se întâmple în această existenţă ceva legat de ele.
Este drept ca în acest fel nu ne dăm seama că este vorba despre scene din vieţi anterioare şi multi neagă existenţa reîncarnării chiar dacă ei aproape în fiecare noapte retrăiesc scene trăite cândva, dar fără să-şi dea seama. Se pot face antrenamente ca în timp omul să ajungă să retrăiasca scenele respective efectiv cu înfăţişarea reală de atunci.
De obicei acestea sunt extrem de puţine, deoarece viitorul ni-l făurim în fiecare moment. În cărţile mele am mai descris comparaţia următoare: timpul poate fi văzut ca un copac, trecutul este trunchiul, unic şi clar, prezentul este locul de unde încep să se desfăşoare crengile, iar viitorul este toată coroana. În funcţie de deciziile pe care le luăm în fiecare moment, noi alegem o anumită creangă, celelalte devenind virtuale. Astfel, nici un clarvăzător nu poate să spună în mod sigur ce i se va întâmpla unui om decât dacă-l sugestionează, de fapt.
Sunt acea categorie de vise în care trăim scene care nu ar putea fi reale, de tipul: vulpea se transformă în pasăre, câine care vorbeşte etc. Acestea sunt destul de numeroase şi sunt de fapt mesaje pe care ghizii noştri spirituali ni le prezintă pentru ca noi să înţelegem sfatul sau avertismentul lor. La această categorie de vise este potrivită consultarea unui glosar de vise, pentru a le înţelege simbolistica.
Simbolistica mai poate fi întâlnită şi în visele din a doua categorie, cele ce prezintă scene din viitor, dar mai puţin în cele din prima categorie, care sunt scene de obicei care au o desfăşurare mai reală.
Ne părăsim corpul fizic şi cu ajutorul celorlalte corpuri superioare ne plimbăm în Astral, lumea corespunzătoare corpului respectiv. În funcţie de starea noastră sufletească şi de ceea ce ne propunem, în funcţie de gradul nostru de evoluţie spirituală, vom ajunge în astralul inferior sau superior, după cum vibraţiile noastre sunt coborâte sau ridicate. Neexistând spaţiu aşa cum îl cunoaştem noi, vom sesiza mai greu că spaţiul respectiv ni-l creem noi mental, astfel că ne putem întâlni şi cu o înjurătură pe care am scăpat-o în timpul zilei, materializată acolo sub forma vreunui monstruleţ, dar şi cu un gând frumos. Dar aici mai există şi fiinţe specifice, pe care le putem numi “băştinaşe”, despre care vom vorbi în alt articol.
Caută în Dicţionarul de vise...